Se aude, distinct, un zgomot ritmic, aproape ca o cadență! Boc, boc, bang! E un ciocan care bate metal
proaspăt întărit. Nici nu apuci să-ți tragi sufletul și iarăși: Boc, boc, bang! Asculți chiar muzica
meșteșugului străvechi al potcovitului de cai. E drept că nu se mai aude ea la fel de des ca alte dăți, dar
chiar și așa, oameni care să muncească - inclusiv cu cai înhămați la căruțe - mai sunt, încă, din belșug în
localitate.
Astăzi l-am găsit pe Nea Țuțulan cu un sătean ce și-a adus și el calul alb la bătut potcoave.
Mândru ca este filmat bătrânul fierar -potcovar, cum îi place sa i se spună, a început sa ne facă o
demonstrație de cum se fac potcoave "naturale".
A luat cu cleștele de foc (cu una dintre fălci mai scurtă), drugul de metal din care a făcut potcoava. L-a
înroșit la forjă, apoi l-a pus direct pe nicovală și a început sa bată, până a ieșit forma potcoavei. Se
mândrește cu cele două nicovale, una veche de mai bine de o sută de ani moștenită de la bunicul său,
alta luata de tatăl sau de pe vremea lui Ceaușescu. Pe cea de-a doua tatăl nu a apucat sa bată nicio
potcoavă, deoarece a murit, iar din respect Nea Țuțulan o ține tot timpul lângă el în atelier în memoria
tatălui. " Tata n-a apucat sa dea un ciocan pe ea. O țin lângă mine s-o bat eu cât oi trăi. Lucrez mai mult
pe cea veche si pe asta o țin că-mi place cum sună" .
Ii pare rău că nu are un fiu căruia sa-i transmită mai departe tainele meseriei de potcovar, însă se
mulțumește cu Avram, un tânăr ucenic dintr-o comună învecinată, care de mai bine de zece ani încearcă
să învețe tot ce ține de potcovit cai. "Aveam cincisprezece ani când am venit la Nea Țuțulan. Ce face el
fac și eu. E un om bun, sufletist. M-a învățăt meserie de mic" .ne-a spus bucuros ucenicul Avram.
La Smeeni Nea Țuțulan este renumit pentru îndeletnicirea sa, fiind singurul fierar-potcovar cu acte în
regulă. Are atelierul său autorizat pentru care plătește taxe și impozite la stat. Aici vin oameni cu cai la
potcovit din toate comunele învecinate, chiar și din orașul Buzau sau unele sate din zona de deal.
A fi potcovar este poate una
dintre cele mai dure meserii,
insa ea îmbină puterea cu
dragostea de cai. Din
nefericire, ca și în alte
localități, ea este pe cale de
dispariție și în comuna Smeeni
unde există câte un cal în
aproape orice gospodărie.
La ieșire din Smeeni, dacă intri
pe o uliță lăturalnică îl întâlnești
pe nea Neculai Țuțulan, singurul
potcovar din localitate. Dacă îl
prinzi atunci când are clienți
merită să închizi pentru câteva
clipe ochii și să asculți, doar.
